Vlad Mixich, expert in politici publice de sanatate, a initiat un dialog cu profesoara Katalin Kariko (65 de ani), unul dintre cei doi cercetatori care au inventat tehnologia ARN-ul mesager, tehnologia pe care se bazeaza vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de BioNTech/ Pfizer.

Vlad Mixich a dorit sa afle de la biochimista Katalin Kariko de ce ar trebui sa avem incredere in cercetatori si intr-un vaccin aprobat intr-un timp de scurt.

Katalin Karino, care a plecat in 1985 din Ungaria in Statele Unite cu bani ascunsi in ursuletul de plus al fetitei sale, a descoperit in 2005 o modalitate de a configura mesagerul ARN (mRNA) - o molecula care demareaza producerea de proteine - astfel incat acesta sa treaca nedetectat de sistemul natural de aparare al corpului.

Descoperirea a fost facuta dupa cercetari incepute in 1993 si este considerata epocala, stand la baza vaccinurilor anti-COVID dezvoltate acum de BioNTech/ Pfizer si de Moderna. Karino lucreaza acum pentru BioNTech si este considerata drept principala candidata la Premiul Nobel datorita descoperirii sale.

Iata, mai jos, raspunsul furnizat de Katalin Kariko lui Vlad Mixich:

"Critica constructiva este foarte productiva pentru ca ajuta stiinta sa evolueze. E bine atunci cand oamenii de stiinta, sau oamenii care nu au neaparat cunostiinte specifice, cerceteaza lucrurile, le vad dintr-o perspectiva diferita si pun intrebari. Eu sunt intotdeauna in cautarea acestor intrebari pentru ca ne ajuta sa dezvoltam experimente mai bune sau sa oferim explicatii specifice.

Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie sa-si pastreze mintea deschisa, sa asculte toate partile si sa ia o decizie.

Cei mai multi cercetatori isi dedica intreaga viata ca sa inteleaga o portiune foarte ingusta a stiintei. Niciunul dintre noi nu facem cercetare pentru ca tanjim dupa faima sau bani.

Veniturile noastre nu sunt iesite din comun, dar ne place atat de mult ceea ce facem incat nici nu simtim nevoia unui hobby.

Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusa in campul stiintific inca din anul 2005, cu 15 ani in urma. Era deja folosita in studiile clinice, cand prin aceasta tehnologie au fost codificate proteine terapeutice precum VEGF-A, folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna foloseste deja tehnologia ARNului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech si Pfizer erau deja intr-o etapa avansata a initierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal.

In timpul dezvoltarii acestui vaccin bazat pe ARN mesager, nu au fost omise niciuna dintre regulile stricte de evaluare a sigurantei si eficacitatii vaccinului. Productia lui a putut fi accelerata pentru ca multe vaccinuri bazate pe aceasta tehnologie intrasera deja in dezvoltare.

In plus, companiile au inceput sa produca fizic vaccinurile inainte ca studiile clinice sa se termine pentru ca si-au asumat riscul ca, in cazul esecului studiilor clinice, sa trebuiasca sa distruga toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil sa-si asume un astfel de risc? Datorita compensatiilor financiare care ar fi fost oferite in acest caz de guvernul SUA si, in Europa, de catre Uniunea Europeana".