Grea viata vor avea hackerii romani de acum incolo! Legea de spalare a banilor murdari, aparuta la sfarsitul lunii ianuarie 1999, stabileste, pentru prima data in Romania, pedepse pentru infractiunile savarsite prin intermediul calculatoarelor sau a cartilor de credit. Prin acest act normativ se prevede infiintarea, pana la jumatatea lunii aprilie, a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, care va prelucra si analiza informatiile, urmand sa sesizeze autoritatile abilitat

Grea viata vor avea hackerii romani de acum incolo! Legea de spalare a banilor murdari, aparuta la sfarsitul lunii ianuarie 1999, stabileste, pentru prima data in Romania, pedepse pentru infractiunile savarsite prin intermediul calculatoarelor sau a cartilor de credit. Prin acest act normativ se prevede infiintarea, pana la jumatatea lunii aprilie, a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, care va prelucra si analiza informatiile, urmand sa sesizeze autoritatile abilitate prin lege, in cazul infractiunilor de spalare a banilor. Pana acum, in Romania se putea fura oricat si orice prin intermediul calculatorului. Desi pare greu de crezut, frauda electronica nu putea fi pedepsita, deoarece acest gen de infractiuni nu erau „taxate” de legile in vigoare. Ca atare, hackerii romani au devenit printre cei mai temuti din lume, acestia lucrand fara perdea, comandand produse de pe Internet pe banii altora, dar facand comanda pe numele si la adresa lor. Au existat magazine virtuale pe Internet devalizate in acest mod, pusti de liceu facand adevarate averi din vanzarea produselor furate de pe Internet. Magazinele cele mai cunoscute si-au luat masuri de siguranta pentru comenzile din Romania. De exemplu, cel mai cunoscut magazin virtual cu adresa www.amazonom nu satisface comenzile mai mari de o suta de dolari venite din Romania. Furtul pe Internet era foarte simplu: cu numarul unei carti de credit se facea o comanda de cateva sute de telefoane mobile; ele ajungeau in tara, unde o adevarata retea de distributie le vindea prin targuri. Aceasta operatiune se repeta de cateva zeci de ori pe an, nu numai cu telefoanele mobile, ci si cu calculatoare, componente etc. Cei care au facut rost in acest fel de capital s-au lasat de meserie; mai fura, dar arareori, cand nu au lichiditati sau cand se plictisesc. Altii au renuntat la retelele de distributie si fura numai atunci cand sunt solicitati. „M-am saturat sa lucrez cu retea. Cu cat sunt mai multi, cu atat imparti banii in mai multe parti, si cand ii ai, nu prea iti convine acest lucru. Am facut lucrul asta pana m-am umplut de bani. Acum am afaceri legale, dar mai fac si un act de caritate si mai cumpar pentru vreun cunoscut care nu stie cum e treaba asta cu Internetul”, ne spune cu mandrie un pusti care a terminat liceul in urma cu doi ani, acum imbracat la patru ace, mai ceva ca un patron. Daca magazinul unde s-a furat depunea o plangere Politiei romane, i se explica cat se poate de frumos ca pierde timpul, pentru simplu motiv ca la noi furtul pe Internet nu este infractiune. Iar ceea ce nu este infractiune inseamna ca este legal. Carderii risca 12 ani de puscarie Insa situatia s-a schimbat. Legea spalarii banilor murdari prevede pedeapsa cu inchisoare de la 3 la 12 ani pentru infractiunile electronice. Ceea ce nu ii sperie si pe hackeri. Multi dintre ei nici macar nu au auzit ca a aparut o astfel de lege. Iar cei care au auzit nu inseamna ca sunt speriati. „Cum sa ma prinda? Fur de pe Internet de patru ani de zile si stiu toate dedesupturile acestui gen de afaceri. Nu cred ca un politist care abia acum s-a apucat de fraudele electronice ma poate baga la zdup asa cu una cu doua”, spune increzator un hacker, student la Facultatea de Automatica. Multi dintre ei cred ca probele electronice nu pot fi folosite in instanta. Lucrurile nu stau tocmai asa. Specialistii care vor urmari acest gen de infractiuni vor intocmi expertize acceptate de instantele de judecata. Instantele sunt reticente in privinta inregistrarilor electronice, care pot fi folosite ca probe doar in situatii exceptionale. „Articolele acestei legi sunt de fapt agravante la infractiuni din Codul penal”, ne spune avocatul Gheorghe Bucur. Probabil ca aceasta lege va speria carderii care de abia s-au apucat de afaceri, insa majoritatea acestora vor gasi solutii pentru a evita autoritatile. Pentru a fi arestat, un hot „virtual” ar trebui prins in flagrant atunci cand primeste pachetul comandat pe Internet cu un card folosit fraudulos. Insa este putin probabil ca acest lucru sa se intample, stiut fiind faptul ca cei mai vechi in meserie lucreaza direct cu angajatii de la companiile de curierat, acestia din urma incasand sume frumusele pentru a nu declara produsele astfel livrate. Si chiar daca se va afla cine a facut comanda, este foarte greu sa dovedesti ca acea persoana a comandat o livrare, atata timp cat comenzile sunt facute de la un icafe oarecare sau chiar din laboratoarele de informatica din scoli. „Daca apare Politia la usa, sunt pregatit sa dovedesc ca nu am nici cea mai mica idee despre furtul pe Internet. Comenzile le fac pe numele mamei unui prieten, iar in casa nu tin nici un produs adus de pe Internet”, ne spune acelasi fost elev de liceu. Mai mult, fiecare carder este constient de faptul ca autoritatile romane nu au nici macar idee despre ce inseamna o frauda electronica si, probabil, va trece multa vreme pana vor afla. Oricum, specialistii in astfel de fraude mai pot lucra nestingheriti doar doua luni de zile. De la jumatatea lunii aprilie, ei vor trebui sa gaseasca noi strategii si solutii pentru a evita puscaria.