Potrivit analistilor, principalii actori de pe piata Internet, precum RDS, PCNet si Astral, au inregistrat pierderi operationale pana in 2001. Pragul de rentabilitate este posibil sa fie atins chiar in anul in curs. Insa chiar daca vor avea profit operational zero, marii operatori vor fi tot pe pierdere, din cauza amortizarilor, dobanzilor la credite sau a altor cheltuieli financiare.Daca 2002 se va atinge mult asteptatul "break-even" - prag de rentabilitate, cel mai mult se vor bucura fondurile

Potrivit analistilor, principalii actori de pe piata Internet, precum RDS, PCNet si Astral, au inregistrat pierderi operationale pana in 2001. Pragul de rentabilitate este posibil sa fie atins chiar in anul in curs. Insa chiar daca vor avea profit operational zero, marii operatori vor fi tot pe pierdere, din cauza amortizarilor, dobanzilor la credite sau a altor cheltuieli financiare. Daca 2002 se va atinge mult asteptatul „break-even” – prag de rentabilitate, cel mai mult se vor bucura fondurile de investitii care au pompat bani seriosi in operatorii romani. Unii dintre investitori asteapta momentul oportun pentru a-si vinde actiunile. Este cunoscut faptul ca Fondul Roman Post Privatizare (RPPF), a carui investitie in PC Net se cifra anul acesta la 4,2 milioane USD, si-a exprimat anterior intentia de a vinde. Cauzele lipsei de profitabilitate tin de investitiile mari facute de operatori in tehnologie, pentru a-si extinde aria de acoperire. Numai grupul RCS, din care face parte si operatorul Internet RDS, a anuntat investitii de 100 milioane USD in infrastructura de fibra optica, grosul banilor urmand sa fie folositi pana la sfarsitul acestui an. Pe de alta parte, concurenta care a crescut de la an la an intre marile companii a generat un razboi al preturilor, fenomen care a afectat puternic profitabilitatea. De exemplu, RDS are 3.000 de utilizatori casnici, fata de 40.000 de clienti companii. Practic, tarifele au scazut in istoria de aproape zece ani a Internetului romanesc de pese 100 de ori. „Daca in 1993, 1 MB se vindea cu 35 USD, acum aceeasi cantitate de date il costa pe beneficiar 0,3-0,4 USD, in cazul unui volum redus, si chiar 0,15-0,2, pentru un volum mai mare”, afirma Gheorghe Rusu, presedintele Asociatiei Furnizorilor de Internet din Romania (ANISP) si omul care a adus primul Internet in tara. Pe langa razboiul preturilor, scaderea tarifelor a fost cauzata si de ieftinirea accesului la Internetul mondial. Insa aceasta tendinta ar putea inceta dupa falimentele rasunatoare ale companiilor din domeniu. Cu timpul, va veni si profitul. Bineinteles, dupa incheierea procesului de extindere si incetarea investitiilor, deci a rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Un exemplu este operatorul Astral, care, in urma unui sir de achizitii (Kappa, DNT), este nevoit sa-si consolideze pozitia astfel obtinuta pe piata. Din acest motiv, reprezentantii Astral sunt extrem de precauti in ceea ce priveste lansarea unor servicii complementare, precum cele de telefonie fixa. „In IT&C, ritmul in care se fac investitiile pentru modernizare tehnologica este mult mai rapid decat in industriile traditionale”, spune Cristian Copilau, director de marketing la KPN Qwest, unul din principalii angrosisti ai Internetului romanesc. Cu alte cuvinte, companiile din domeniu, ca urmare a investitiilor repetate, sunt intr-o permanenta amortizare, aspect cu repercusiuni nefaste asupra profitabilitatii. si totusi, „legea” profitului operational zero sau negativ, valabila pentru mai marii pietei, nu se aplica si pentru cei mici. Acestia au o marja de profit de circa 10%, ceea ce nu este deloc rau, daca este sa facem o comparatie cu vanzarile de calculatoare, unde adaosurile au coborat sub 8%. Filozofia de piata a micilor companii nu este extinderea, ci din contra, reducerea costurilor. De fapt, teoria potrivit careia „afacerile mici sunt profitabile” se bucura de ceva succes in randul analistilor economici occidentali. In 2002, piata Internet va fi de 35-40 milioane de dolari Revenind la marii operatori, principalii generatori de venituri ai acestora sunt clientii companii. De exemplu, acestia asigura 80% din cifra de afaceri a PCNet. Ca numar insa, ponderea o detin, in continuare, clientii mici. Cu toate acestea, la inceput, cand tarifele erau mai ridicate, utilizatorii casnici erau, la randul lor, generatori de cifra de afaceri. De exemplu, in 1996, o ora pe Internet costa 2 USD. si viteza era de doar 9,6 kbps. Insa „perioada cand se scoteau bani din dial-up a trecut”, este de parere Mihai Batraneanu, presedinte PCNet. Cu timpul, s-a ajuns la abonamente de 5-8 USD/ luna pentru viteze de 33-56 kbps. In cazul clientilor companii, evolutia a fost asemanatoare. Pentru a deveni mai accesibil, Internetul nu s-a mai tarifat in functie de volumul de date tarifat, ci la unitatea de timp (abonamentul lunar). Un astfel de abonament costa aproximativ 500-600 USD pentru o viteza de 128 kbps. Un alt mecanism folosit de companii pentru a scadea tarifele, deci pentru a extinde baza de clienti, a constat in tarifarea la o viteza minima garantata, nu la viteza garantata. Pe piata exista oferte care cuprind si aceasta facilitate (viteza garantata), insa abonamentele sunt mai scumpe. si daca extinderea bazei de clienti nu a reusit sa aduca profitabilitatea, ca valoare, vanzarile au crescut – tendinta care continua. Exista voci care sustin ca anul acesta piata va creste la 35-40 milioane USD de la 25-27 milioane USD, cat era in 2001. Este clar ca sperantele companiilor de a atinge pragul de profitabilitate sunt legate de clientii companii care solicita linii inchiriate sau chiar conexiuni dial-up. Acestea din urma, totusi, sunt nerentabile, din cauza scaderii drastice a tarifelor de conectare. Ca sa nu mai spunem ca, in cazul Xnet, nu costa nimic.

Cum au evoluat tarifele internet

An    Tipul         Tarif            Viteza de conexiunii                navigare (kbps) 1996    dial-up        2 USD/ora        9,6 2002    dial-up        5-8 USD/ luna        33-56 1996    linie inchiriata    1.000 USD/luna        64* 2002    linie inchiriata    500-600 USD/luna    128*

Nota: *teoretic, aceasta este viteza maxima de navigare.

Cine si cat a investit in internetul romanesc

Fond de investitii                ISP        investitie (milioane USD) AIG New Europe Fund        Astral (Kappa-DNT)    20 RPPF                PC Net    4,2 Metromedia International Group    FX Internet        2 EPIC Fund, Quadrant        RDS            –

Not~: EPIC Fund si Quadrant detin 30% din grupul RCS&RDS, care a anuntat investitii de 100 mil. USD.